bucatica
7 rezultate in dictionar
-
Traducere
- 1. dab
- 2. mite
- 3. bit
- 4. mouthful
- 5. scrap
- 6. titbit
- 7. scrap
-
Explicatie DEX:
-
BUCĂȚEÁ, bucățele, s. f. Bucățică. – Bucată + suf. -ea.
[DEX '98]
-
BUCĂȚEÁ, bucățele, s. f. Bucățică. – Din bucată + suf. -ea.
[DLRM]
-
BUCĂȚEÁ s. v. bucățică, fărâmă, pic.
[Sinonime]
-
BUCĂȚÍCĂ, bucățele, s. f. Diminutiv al lui bucată; bucățea. ◊ Expr. Bucățică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucățică, se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ♦ Ceea ce servește (în cantitate mică) de mâncare. ◊ Expr. A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi foarte darnic sau altruist. A-i lua (cuiva) bucățica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) până și de strictul necesar traiului. – Bucată + suf. -ică.
[DEX '98]
-
BUCĂȚÍCĂ, bucățele, s. f. Diminutiv al lui bucată. ◊ Expr. A face (sau a tăia, a rupe în) bucățele (-bucățele) = a fărâmița, a mărunți. Bucățică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucățică = exact, la fel; leit. ♦ Lucru de mâncare. ◊ Expr. A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi darnic. A-i lua (cuiva) bucățica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) chiar și de strictul necesar.
[DLRM]