DictioPlus Romana

 

Sunteti aici: DictioPlus » Dictionar Roman-Englez de Cuvinte » traducere mar

 

mar

50 rezultate in dictionar
  • Traducere

    1. 1. commission
    2. 2. detached
    3. 3. apple
    4. 4. average
    5. 5. bunk
    6. 6. cabin
    7. 7. clearance
    8. 8. drift
    9. 9. loom
    10. 10. loom
    11. 11. sail
    12. 12. sail
    13. 13. sheet
    14. 14. sick
    15. 15. soldier
    16. 16. soldier
    17. 17. steward
    18. 18. stewardess
    19. 19. wholesome
    20. 20. burden
    21. 21. bearing
    22. 22. keel
    23. 23. variable
    24. 24. beacon
    25. 25. bend
    26. 26. boy
    27. 27. broadside
    28. 28. gig
    29. 29. log
    30. 30. spud
    31. 31. brig
    32. 32. cable
    33. 33. calm
    34. 34. complement
    35. 35. gig
    36. 36. harbour
    37. 37. line
    38. 38. port
    39. 39. propeller
    40. 40. swell
    41. 41. watch
    42. 42. yawl
    43. 43. barge
    44. 44. brace
    45. 45. breaker
    46. 46. cable
    47. 47. cutter
    48. 48. deck
    49. 49. freight
    50. 50. hawser
  • Explicatie DEX:

    • MĂR1, meri, s. m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica).Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris).Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. – Lat. melus. [DEX '98]
    • MĂR2, mere, s. n. 1. Fruct al mărului1, de formă rotundă-turtită și de diferite culori. ◊ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). ◊ Compus: (reg.) măr-gutuie = gutuie. ♦ Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau a dușmăniei dintre mai multe persoane. 2. (În sintagma) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibil la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. – Lat. melum. [DEX '98]
    • MĂR1 meri m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe-trandafirii și fructe comestibile. ◊ ~ pădureț măr sălbatic cu fructe mici și foarte acre. De florile ~ului fără nici un rost; în zadar. A trăi ca în flori de ~ a fi fericit. /<lat. melus [NODEX]
    • MĂR2 mére n. Fruct al mărului. Mere văratice. Mere tomnatice. ◊ A bate ~ (pe cineva) a bate foarte tare (pe cineva). ~ul lui Adam nodul gâtului. ~ul discordiei cauza neînțelegerii. Din afară ~ frumos și-năuntru găunos se spune pentru a atrage atenția asupra faptului, că aparențele pot fi înșelătoare. /<lat. melum [NODEX]
    • măr (meri), s. m. – Arbore fructifer (Pirus malus). – Megl., mr., istr. mer. Lat. melus, în loc de malus, cf. gr. μῆλον (Densusianu, Hlr., 71; Pușcariu 1023; Candrea-Dens., 1048; REW 5272; Meyer-Lübke, Ital. Gr., 27; Rosetti, I, 57), cf. alb. moljë (Philippide, II, 647), it. melo.Der. măr, s. n.; mere, s. f. pl. (Banat, fructe); merișor (var. merișoară), s. m. (arbust; Pirus baccata; afin, Vaccinum vitas idaea); merar, s. m. (vînzător de mere); meret, s. n. (livadă de meri); meriș, s. n. (livadă cu meri); meriu, adj. (verde ca mărul). [DER]