Traducere

1. 1. adynamic
2. 2. blight
3. 3. close
4. 4. dissolution
5. 5. end
6. 6. ending
7. 7. issue
8. 8. last
9. 9. term
10. 10. termination
11. 11. lastly
12. 12. latter
13. 13. fine
14. 14. decline
15. 15. rest
16. 16. unending
17. 17. tag
18. 18. carry
19. 19. complete
20. 20. fulfill
21. 21. manage
22. 22. worm
23. 23. at
24. 24. at
25. 25. last
26. 26. week-end
27. 27. after-season
28. 28. all
29. 29. all
30. 30. be
31. 31. push
32. 32. latterly
33. 33. all
34. 34. beginning
35. 35. carry
36. 36. last
37. 37. through
38. 38. waste
39. 39. nearly
40. 40. first
41. 41. follow
42. 42. faint
43. 43. put
44. 44. wear
45. 45. last
46. 46. ladle
47. 47. span

Explicatie DEX:

• SFÂRȘÍT¹ s. n. 1. Faptul de a (se) sfârși; partea care sfârșește sau cu care se sfârșește ceva; moment final; fine. ◊ Loc. adj. Fără sfârșit = care nu se termină sau pare că nu se va termina niciodată. ◊ Loc. adv. În sfârșit = în cele din urmă, în fine. La sfârșit = la urmă. ◊ Expr. A face (sau a pune) sfârșit = a face să înceteze, a termina. A lua sfârșit = a se termina, a se isprăvi. 2. Moarte. ◊ Expr. A-și da sfârșitul (sau obștescul sfârșit) = a muri. 3. (Înv.) Scop, țintă. [Var.: (reg.) fârșít s. n.] – V. sfârși. [DEX '98]
• SFÂRȘÍT², -Ă, sfârșiți, -te, adj. 1. Care a fost dus până la capăt; terminat. 2. Care a fost epuizat, consumat. 3. Istovit peste măsură, cu puterile sleite. – V. sfârși. [DEX '98]
• SFÂRȘÍT ~uri n. 1) Partea cu care se termină sau se încheie ceva. ~ul drumului. ◊ În ~ în cele din urmă. La ~ la urmă. A se apropia de ~ a fi aproape pe terminate. Fără ~ a) care nu se termină niciodată; b) mereu; întruna; tot timpul. 2) Element morfologic variabil care se adaugă la tema cuvintelor flexibile pentru a exprima forme sau paradigme flexionare; terminație; desinență. 3) Stingere din viață; moarte. ◊ A-și da obștescul ~ a muri. /v. a sfârși [NODEX]
• SFÂRȘÍT s. 1. v. terminare. 2. v. capăt. 3. v. încheiere. 4. încheiere, (înv.) istov. (După ~ul nunții.) 5. încetare, terminare, (înv. și reg.) spargere, spart. (După ~ul horei.) 6. (înv.) săvârșenie. (~ul zilei.) 7. final, urmă. (A venit abia la ~.) 8. deznodământ, soartă. (~ul bătăliei s-a decis.) 9. deznodământ, epilog, final, încheiere, (livr.) fine. (~ul acțiunii unui roman.) 10. coadă, fine. (Poanta e plasată la ~.) 11. consumare, epuizare, isprăvire, sfârșire, terminare. (~ul tuturor proviziilor.) 12. (fig.) apus. (A ajuns la ~ul vieții.) 13. v. moarte. [Sinonime]
• SFÂRȘÍT adj. 1. v. isprăvit. 2. v. extenuat. 3. v. lihnit. [Sinonime]