sustinere
6 rezultate in dictionar
-
Traducere
- 1. advocacy
- 2. advocacy
- 3. maintenance
- 4. post
- 5. sill
- 6. stanchion
-
Explicatie DEX:
-
SUSȚÍNE, susțín, vb. III. 1. Tranz. A servi de suport (unui lucru); a sprijini. ♦ A ajuta, a sprijini pe cineva (ca să nu cadă). 2. Tranz. Fig. A lua o atitudine favorabilă față de o acțiune, de o cauză etc.; a sprijini; a apăra. 3. Tranz. Fig. A aduce argumente în sprijinul unui principiu, al unei teorii etc., a afirma cu tărie ceva, a proclama. ♦ A se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obține un titlu, un grad sau un post. 4. Tranz. Fig. A ajuta, a întreține cu mijloace materiale o instituție, o persoană etc. ♦ Refl. A-și câștiga existența; a se întreține singur. 5. Refl. A se ține în picioare. ♦ Fig. (Rar) A se menține pe poziție; a rezista. – Din lat. sustinere, fr. soutenir (după ține).
[DEX '98]
-
A SUSȚÍNE susțín tranz. 1) (obiecte, persoane etc.) A face să se țină în poziție ridicată (ca să nu se răstoarne); a sprijini. Parii susțin gardul. 2) A ajuta materialicește. 3) fig. (idei, cauze etc.) A apăra cu fermitate; a sprijini. 4) (teză de diplomă, disertație etc.) A prezenta în fața unei comisii sau a unui consiliu (în vederea unei calificări). ◊ ~ un examen a se prezenta la un examen. 5) (urmat de o propoziție complementară) A afirma cu tărie. /<lat. sustinere, fr. soutenir
[NODEX]
-
A SE SUSȚÍNE mă susțín intranz. 1) A se ține în picioare. 2) fig. A-și păstra poziția (socială) de mai înainte; a se menține. /<lat. sustinere, fr. soutenir
[NODEX]
-
SUSȚÍNE vb. I. tr. 1. a sprijini. ◊ a ține (pe) dedesubt. ◊ a sprijini, a ține ușor (pe cineva), a împiedica să cadă. 2. (fig.) a lua partea cuiva, a avea o atitudine favorabilă față de cineva; a sprijini, a apăra. 3. (fig.) a spune, a afirma ceva cu tărie. 4. a ajuta, a întreține cu bani, cu alimente etc. II. refl. 1. a-și câștiga existența, a se întreține. 2. a se ține în picioare. ◊ (fig.) a rezista. (< lat. sustinere, după fr. soutenir)
[MDN]
-
SUSȚÍNE vb. III. 1. tr. A sprijini. ♦ A ține (pe) dedesubt. ♦ A sprijini, a ține ușor (pe cineva), a împiedica să cadă. 2. tr. (Fig.) A lua partea cuiva, a avea o atitudine favorabilă față de cineva; a sprijini, a apăra. 3. tr. (Fig.) A spune, a afirma ceva cu tărie. 4. tr. A ajuta, a întreține cu bani, cu alimente etc. ♦ refl. A-și câștiga existența, a se întreține. 5. refl. A se ține în picioare. ♦ (Fig.) A rezista. [P.i. susțín, conj. -nă, var. susținea vb. II. / lat. sustinere, cf. fr. soutenir, după ține].
[DN]